Rareș Vâsc a declarat corespondentului Mediafax că pentru a folosi lemnul de bambus în construirea cadrelor de bicicletă avea nevoie de o soluție astfel încât acesta să reziste în timp, la variații de umiditate și la atacuri ale insectelor.
„În urmă cu 4 ani am văzut o bicicletă din bambus și mi-a plăcut, așa că m-am gândit că bambusul ar fi un material bun ca înlocuitor la fibra de carbon. Este un lemn puțin mai greu decât fibra de carbon, dar mult mai ușor decât aluminiul. Am început să studiez acest lemn și am constatat că există peste 1.400 de tipuri diferite de bambus, fiecare cu particularitățile sale. Continuând cercetările, am constatat că materialul pentru o bicicletă expusă intemperiilor poate deveni instabil din punct de vedere structural și atunci m-am întrebat cum pot să stabilizez lemnul de bambus, astfel încât să reziste în timp, la variații de umiditate, la atacuri ale insectelor? Lucrând în cercetare timp de 9 ani în Suedia, am profitat de aparatura de care dispuneam în laborator, și am încercat să găsesc o soluție prin care bambusul să reziste la umiditate și atacuri ale insectelor, să fie ignifug și, într-un final, după un an, am reușit”, a spus Vîsc.
Absolvent al Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca, Rareș Vâsc, și-a investit în proiectul de cercetare a lemnului de bambus toate economiile, deoarece trebuia să suporte din fonduri proprii folosirea aparaturii de laborator, microscoape electronice de ultimă generație, din Suedia, și costul materialelor folosite.
„Una dintre principalele probleme ale bambusului, ale lemnului în general, este faptul că absoarbe umiditate din aer, iar tuburile din bambus, după ce absorb umezeală, se dilată, ceea ce creează tensiune internă și duce la crăparea tubului. În urma cercetărilor de laborator, am descoperit o substanță care nu lasă bambusul să absoarbă umiditate. Acest proces are la bază polimerizarea. Bambusul are, prin structura sa, molecule de zaharuri, iar prin polimerizare, moleculele sunt legate ca verigile unui lanț, iar uleiul rezultat îl aplicăm pe tuburile de bambus. Am creat primele prototipuri de biciclete, testate în Suedia, și am fost încântat de performanțele obținute. Urmează să colaborez cu specialiștii de la UTCN Cluj-Napoca pentru a testa bicicletele în laborator, din punct de vedere al rezistenței în diferite condiții de umiditate”, a explicat cercetătorul clujean.
Acesta a precizat că, pe lângă cadrul din bambus, pentru construcția cap-coadă a unei biciclete – furcă, roți, ghidon, țeava de la șa, se folosesc alte componente standard.
„Cel mai mare avantaj al unei astfel de biciclete, care este un produs inovativ, ar fi cel ecologic, munca fiind în mare parte manuală. Construirea unui cadru din lemn de bambus durează aproximativ două săptămâni iar pentru îmbinările dintre tuburi folosim rășini naturale. Al doilea avantaj este că un cadru de bicicletă din bambus este ușor, cântărește doar 900 de grame, este mai rezistent decât unul din fibră de carbon și disipează vibrațiile foarte bine. Bambusul pe care îl folosim este adus din China”, a explicat Vîsc.
Producția bicicletei din bambus va începe în perioada următoare, existând piață de desfacere pentru un astfel de produs al cărui preț începe de la 1.200 de euro.
„Oferim clienților și posibilitatea de a-și personaliza bicicletele, în funcție de greutatea lor corporală, lungimea picioarelor sau a brațelor, dar își pot alege și un anumit tip de frâne. Având în vedere că aceste biciclete sunt realizate manual, producția se va ridica la 8-10 unități pe lună”, a conchis Rareș Vâsc.
Proiectul construirii de biciclete din bambus a fost finanțat cu aproape 40.000 de euro, printr-un proiect european.
Clujeanul are și planuri de viitor și vrea să extindă construirea de biciclete ultraușoare prin folosirea unui lemn de esență tare, ceea ce ar fi o premieră mondială, un cadru dintr-un astfel de material cântărind doar 700 de grame.